Criza angajaților - între așteptare și asumare
Trăim vremuri unice. Le spunem ruptura între generațîi. Le spunem criza forței de muncă. În realitate, înclin să cred că trăim o normalitate. Ce oferim, primim.
La primul sondaj de opinie pe care l-a efectuat HRMagazine, descoperirea este spectaculoasă: organizațiile care își respectă, își iubesc chiar angajații nu au probleme cu forța de muncă. Da, și acolo se angajează, din când, oportuniști care devitalizează sistemul, dar sunt identificați și eliminați sau autoeliminati - în mai puțin de 8 luni.
De partea cealaltă a baricadei, sunt companiile cu management îmbătrânit, care nu reușesc să cedeze controlul și care încă mai cred că un angajat "trebuie să știe de frică." Da, înfiorătoarea frică.
Înfiorătorul dușman comun că să fim prieteni. Înfiorătoarele "să fie bine să nu fie rău" sau "să mâncam și noi o pâine." Sigur, aici nimic nu va merge bine. Sigur, compania va fi oglinda înfiorătoare a ownerului...sigur o veșnică luptă de putere, un veșnic hei-rup , o epuizare permanentă și rezultate pozitive puține, ai căror vinovați buni de arătat cu degetul sunt ușor de identificat: angajații, desigur. Care "nu înțeleg cât muncim pentru ei". Păi, desigur, și ei pentru noi. Și ei așteaptă respect, ordine, organizare, disciplină și scop comun. Dacă primesc lupta de putere și alte valori puerile, sigur că nimeni nu va câștiga.
Revenind. Astfel de companii sunt din ce în ce mai puține. Marile companii, precum și micile companii de astăzi, viitoarele mari companii de mâine, au doar mici probleme cu angajații. Au muncitori fideli, dedicați, responsabili și profesioniști. Și acestora le dau încredere, posibilitate de evoluție, respect, disciplină, scop și valori comune.
Într-o adevărată criză a personalului, am întâlnit, în ultima vreme, zeci de companii care au probleme foarte mici spre deloc. Și modelul lor vrem să învățam cu toții să-l împărtășim. Și pe ei îi așteptăm să ne împărtășească secretele lor, și pe cei care au probleme supărările lor. Ca să cream împreună o comunitate funcțională, în care căutam soluții, nu vinovați.